N-a îmbrățișat copiii pe pământ Domnul Isus? Să nu-i placăoare cântul ce-nălțăm cu dor nespus? Păsările fără număr laudăbunătatea Lui, Nimeni nu este prea tănăr ca să-i cânte Domnului.
Copilașii-n mâini cu harpe cântă Mielului în cer, Îngerii uimiți ascultă melodii ce-n veci nu pier. Iar credința prinde tonul de aici de pe pământ, Melodiilor prea sfinte ce slăvesc pe Domnul sfânt.
Bucurie, cine are și un cântec mai plăcut? Ca copilul mic sau mare ce pe Domnu-a cunoscut! Oare nu ne-a dat chiar Domnul voci frumoase de cântat? Ca și păsările, care, Lui îi cântăne-ncetat?