Departe de casă , Unde ai fugit, Auzi acest strigăt, Copilul meu.
Dragostea de Tată , Brațul și-a deschis, Tot trecutul iartă : Acas să vii.
Oh, câtădurere, E-n sufletul tău. N-ai nici mângăiere, Copilul meu.
Păcatul plătește, Numai cu ce-i rău, Te disprețuiește, Copilul meu.
Părăsit și singur, Zaci în chinul tău: Pace vrei desigur, Copilul meu.
Chiar de ești departe, Totuși ești al meu; Nu te dau uitării, Copilul meu.