Cheamă-mă-n clipa cea grea Când valul lovește cumplit În Mine pe Stâncăvei sta Furtuna privind liniștit
Eu n-am să te las ca să pieri Când treci prin necazul cel greu Atunci când măchemi în dureri Eu vin! A promis Dumnezeu
Când ziua s-a dus, e târziu Și singur în noapte rămâi În jurul tău totu-i pustiu Și-o piatrăde-ți pui că pătâi
Eu Sunt Cel Ce Sunt, Dumnezeu Și-aud când Măstrigi din necaz Căci Eu văd din cer chinul tău Și lacrima pe-al tău obraz
qCheamq-mq in ziua cea grea Cknd nori de necaz vor veni Atunci Eu te voi ajuta Iar tu-n cknt mq vei proslqvii
Te simți de furtuni clștinat Și valul te-mpinge spre stânci În jur mai auzi disperat Un vuiet de ape adânci
Crede și nu te-ndoii Aș teaptă-n tăcere ajutor Căci Eu lângă tine voi sta Și chinul va fi mai ușor