În curînd zorii vor veni, Și în cer, acasăvom soși. Abia atunci pricepe-vom deplin, Dumnezeu de ce-a lăsat atîta chin.
Suntem duși și clătinați, zbuciumați de-la lumii val Vin furtuni și zille sumbre, care în senin se schimb Intr-o țarăunde-n veci nu coboarăumbra reci Vei vedea cu ochii tăi, cînd ai se pleci.
Încercări ne copleșesc, nu-nțelegem rostul lor; Dar aceasta este calea-n țara bucuriilor. Din cer ochii Domnului privesc pașii orișicul, Ne-ocrotește în mod tainic Harul Lui.
Unii sunt flămînzi aici, alții n-au unde dormi; Mulți sunt cei ce locuința au-în locuri, reci, pustii. Ne-ntrebăm, de ce aș a? Și răspunsul vom avea; Doar cuvîntul Său ne spune voia Sa.