Celui mut dai grăire, La cel slab ești sprijin, Celui linced dai voie, La suflet trist, senin; Celui neștiutor, minte, Orbului, lumină , La bolnav, să nătate, Toate le faci nouă .
O, Rouă din cer, vino, Pătrunde-mi inima, vino, Binecuvintăfiii Tăi acuma, Revarsăai Tăi stropșori, Că suntem osteniți! Inimile adapă , Aș a vom înflori.
În Tine mă-ncred numai, Că vei fi cu mine; De-a vrăjmașului mâna, Tu îmi faci scăpare. Cînd sunt aproape să cad, în lumea-aceastărea, Puterea Ta-mi dai s-o văd, Care măva ținea.